Infecții virale respiratorii acute, gripă și alte virusuri

Virușii provoacă mai mult de 90% din cazurile de durere în gât. Bolile virale care provoacă dureri în gât includ:

• Răceala obișnuită (diferiți viruși pot provoca răceală obișnuită)
• Gripa
• Angina
• Mononucleoza infectioasa
• Rujeola

Angina și alte infecții bacteriene

Infecțiile bacteriene pot provoca, de asemenea, dureri de gât. Cea mai comună este angina, o infecție a gâtului și a amigdalelor. Este cauzată de bacteriile Streptococcus din grupa A. Streptococul provoacă aproximativ 30-40 la sută din cazurile de durere în gât la copii.

Aerul uscat

Aerul uscat poate usca umezeala din gură și gât. În lunile de iarnă, când în clădiri funcționează încălzirea, aerul este adesea prea uscat. Acest lucru duce la senzații neplăcute, cum ar fi senzația de uscăciune și durere.

Uneori există dureri în gât și tuse în același timp

Fumul, substanțele chimice și alți iritanți

Diverse substanțe chimice și alte substanțe din mediu irită gâtul, inclusiv:

• Țigările și alt fum de tutun (de exemplu, narghilea)
• Poluarea aerului în orașe și zone industriale.
• Produsele de curățare și alte substanțe chimice.

Leziunea

Orice leziune a gâtului sau chiar a cefei (gât rigid) poate provoca dureri în gât. O bucată de mâncare înfiptă în gât o poate irita și ea. Utilizarea frecventă încordează, de asemenea, corzile vocale și mușchii din gât.

Boala de reflux gastroesofagian (BRGE)

Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) este o afecțiune în care acidul din stomac revine în esofag – tubul care transportă alimentele de la gură la stomac. Acidul „arde” esofagul și gâtul, provocând simptome cum ar fi arsurile la stomac și refluxul acid, care provoacă  dureri în gât, precum și  răgușeală a vocii.

Este posibil să aveți dureri în gât după ce ați țipat, ați vorbit sau ați cântat cu voce tare o perioadă lungă de timp. Durerea în gât este o plângere obișnuită din partea instructorilor de fitness,  a antrenorilor și a profesorilor, care adesea trebuie să vorbească cu voce tare.

Ce este amigdalita?

Amigdalita (tonsilita) este o inflamație a amigdalelor sau a glandelor (acesta este același lucru), două pernuțe ovale simetrice de țesut în partea din spate a gâtului – o amigdală pe fiecare parte.  Cuvântul latin pentru amigdale este tonsillae – de unde și denumirea inflamației organului – tonsilită . Amigdalele reprezintă grupuri de țesut limfatic. Participă la formarea imunității – sunt prima linie de apărare împotriva inhalării agenților patogeni. De asemenea, produc anticorpi pentru combaterea infecțiilor. Cu toate acestea, uneori sunt afectate de bacterii sau viruși.  Drept urmare, se inflamează și se umflă.

Semnele și simptomele de amigdalită includ amigdalele umflate, dureri în gât, dificultăți la înghițire și umflarea ganglionilor limfatici  la nivelul gâtului.

Există trei tipuri de amigdalită:

• Amigdalită acută – angina : simptomele durează de obicei 3-4 zile, dar pot dura până la 2 săptămâni.
• Amigdalită recurentă: când amigdalita apare de mai multe ori pe an.
• Amigdalită cronică: apare ca rezultat al inflamării anterioare din cauza  streptococului, când un proces de inflamație persistă în amigdale.

Am descris deja principalele simptome; care sunt alte simptome ale amigdalitei?

• Temperatură ridicată, febră și frisoane
• Amigdale  roșii
• Un strat alb sau galben  pe amigdale
• Durere de cap
• Pierderea poftei de mâncare
• Durere de urechi
• Respirație urât mirositoare
• Mușchii rigizi ai gâtului

De ce apare amigdalita?

Deși amigdalita este cel mai frecvent cauzată de viruși, motivele pot fi, de asemenea infecțiile bacteriene. Deoarece tratamentul corect pentru amigdalită depinde de cauză, este important să obțineți un diagnostic în timp util și precis.

Cea mai frecventă bacterie care cauzează amigdalită este Streptococcus pyogenes (streptococ din grupa A), o bacterie care provoacă dureri în gât. Atât durerea în gât streptococică, cât și amigdalita sunt asociate cu inflamația amigdalelor. Principala diferență este o cauză diferită a inflamației.  Și alte tulpini de streptococ și alte bacterii pot provoca, de asemenea, amigdalită. Simptomele gâtului streptococic sunt de obicei mai severe – o durere bruscă a gâtului și febră mare.

Dacă amigdalita cauzată de streptococul grupului A sau alte tulpini de bacterii streptococice nu este tratată sau tratamentul cu antibiotice nu este finalizat, se poate dezvolta în unele boli mai grave (de exemplu, febră reumatică, complicații ale infecției streptococice, inflamație a rinichilor, artrita reactivă streptococică …)

Remedii la domiciliu pentru amigdalită

Să definim cum să ne ajutăm acasă, indiferent dacă amigdalita este cauzată de o infecție virală sau bacteriană.

Dacă cauza suspectată a amigdalitei este un virus, medicul dvs. nu vă va prescrie un antibiotic, așa că iată câteva remedii casnice care vă vor ajuta să vă recâștigați forța și să luptați împotriva infecției.

• Odihniți-vă și dormiți mult – primul și cel mai bun remediu la domiciliu împotriva bolii.
• Beați multe lichide – menținerea hidratării corpului este foarte importantă.
• Evitați alimentele și băuturile care vă irită durerea în gât. Lichidele precum bulionul, ceaiul sau apa caldă vă pot calma durerile în gât.
•  Dacă aerul din cameră este uscat, gâtul dvs. suferă și mai mult, deci trebuie să folosiți un umidificator pentru a menține umiditatea la un anumit nivel.
• Evitați iritanții. Nu permiteți fumatul în casă și nu utilizați produse de curățat chimice, care vă pot irita și mai mult gâtul.
• Utilizați un medicament fără prescripție medicală sub formă de pastile sau spray pentru a vă ameliora simptomele (durere, iritație și inflamație)). Verificați aici ,  cum vă poate ajuta Septolete total. Toate aceste remedii menționate mai sus vă vor ajuta și în cazul  infecției bacteriene, dar în plus, medicul dvs. vă va prescrie un curs de antibiotice, care trebuie administrat atât timp cât vi se prescrie, chiar dacă vă simțiți mai bine înainte de finalizarea cursului.

Uneori, în caz de amigdalită cronică, afecțiunea necesită o intervenție chirurgicală. Amigdalele devin un focar de infecție cronică, ceea ce duce la scăderea imunității și la boli respiratorii frecvente. Necesitatea intervenției chirurgicale este determinată de medic.

Cea mai frecventă cauză a durerii în gât este infecția cu virus sau bacterii.

Virușii provoacă peste 90% din infecțiile gâtului. Deși persoanele care au gripă, herpes oral sau mononucleoză infecțioasă au de obicei dureri în gât, aceste infecții virale tind să provoace alte simptome specifice, pe lângă o durere în gât.

În regiunile cu veri calde și ierni răcoroase, faringita virală are, de obicei, o rată de  vârf iarna și primăvara devreme. În această perioadă a anului, oamenii sunt mai predispuși să se adune în camere slab ventilate, cu aer uscat. În astfel de situații, virusurile care provoacă faringită se răspândesc cu ușurință.

Virușii se pot răspândi prin aer prin picături pline cu viruși din tuse și strănut. Se lipesc de mâinile nespălate care au fost expuse la fluidele din nasul sau gura unei persoane bolnave. Acesta este motivul pentru care măsurile de igienă sunt primul și cel mai important mod de a preveni atât durerea în gât, cât și Infecția respiratorie virală acută (IRVA) sezonieră.

La majoritatea oamenilor sănătoși, faringita virală simplă nu durează mult, dispare singură și nu provoacă complicații, deși disconfortul poate fi semnificativ.

În cazurile de faringită infecțioasă non-virală, cauza este aproape întotdeauna bacteria streptococul beta-hemolitic din grupa A. La fel ca faringita virală, streptococul gâtului se poate răspândi rapid și ușor într-o comunitate, în special în timpul iernii târzii și la începutul primăverii.

Pe lângă faringita virală și bacteriană, durerile în gât, dificultățile la înghițire și petele albe în gură pot fi provocate uneori de infecțiile fungice. Această infecție a gâtului este candidoza bucală și afectează preponderent sugarii și persoanele cu sistemul imunitar slăbit.

Durerea în gât care durează mai mult de câteva săptămâni poate fi cauzată de refluxul acid din stomac, respirația pe gură într-un mediu uscat, sindromul picaturii postnazale și, în cazuri rare, edemul.

Simptomele faringitei

• Durere de gât
• Uscăciune sau iritare a gâtului
• Durere la înghițire
• Durere când vorbești
• Pot exista și alte simptome, în funcție de cauză. Acestea includ oboseală, slăbiciune, dureri musculare, dureri de cap și febră, de exemplu, dacă principala cauză a bolii este gripa.

Cum se tratează faringita?

Tratamentul depinde întotdeauna de cauza bolii. Deoarece antibioticele sunt ineficiente împotriva virușilor și pentru a evita utilizarea dezordonată a antibioticelor, pentru ameliorarea afecțiunii trebuie utilizate antiseptice topice și analgezice. Este important de a trata simptomele și a face de a vă simți mai confortabil, astfel încât sistemul imunitar al corpului dvs. să poată combate infecția.

• Odihnă din plin.
• Consumul de multă apă pentru a preveni deshidratarea
• Consumul de lichide calde (ceai sau supă) sau consumul de deserturi de gelatină pentru calmarea gâtului și ameliorarea simptomelor neplăcute
• Utilizarea unui umidificator pentru a crește umiditatea din cameră, aerul uscat poate agrava simptomele dureroase.
• Folosirea medicamentelor analgezice și antiseptice topice sau spray-urilor pentru gât.

Aceste măsuri vă vor ajuta să vă ușurați disconfortul în orice tip de infecție a gâtului. Dacă boala este cauzată de o infecție bacteriană, vi se va prescrie un antibiotic. Este important să continuați întregul curs de antibiotice, chiar dacă începeți să vă simțiți mai bine.

Cum de prevenit faringita?

Deși este imposibil să preveniți toate infecțiile, puteți contribui la încetinirea răspândirii acesteia.

•  Spălați-vă frecvent mâinile, mai ales după ce v-ați suflat nasul sau după ce ați îngrijit un copil cu dureri în gât.
• Dacă cineva din casa dvs. are boli respiratorii, păstrați tacâmurile separate de cele ale altor membri ai familiei. Spălați bine aceste obiecte în apă fierbinte, de preferință cu un burete separat.
•  Aruncați imediat orice țesut murdar după suflarea nasului și strănuturi.
• Dacă colegul sau prietenul dvs. are simptome de IRVA, evitați să-i strângeți mâna și să vă îmbrățișați.

Așa dar,ce este laringita?

Să începem cu definiția acesteia. Laringita este inflamația mucoasei laringelui și a corzilor vocale cauzată de infecție, iritație sau suprasolicitare a corzilor vocale. Corzile vocale sunt situate în laringe (casetă vocală). Sunt două pliuri ale mucoasei care acoperă mușchii și cartilajele. În mod normal, corzile vocale se deschid și se închid lin, formând sunete prin mișcarea și vibrația lor. În laringită, corzile vocale se inflamează sau se umflă, ceea ce duce la distorsionarea sunetelor produse de aerul care trece prin ele. Acest lucru face ca vocea să sune răgușită sau poate fi chiar pierdută.

Simptome

Cele mai frecvente simptome ale laringitei:

• Tuse latrantă și uscată
• Voce slăbită
• Pierdere a vocii
• Gât uscat
• Gâdilături constante sau iritații la nivelul gâtului

Aceste simptome sunt de obicei ușoare și pot fi tratate prin acordarea unei pauze corzilor vocale. Consumul de apă călduță sau altor fluide fără cofeină poate ajuta la „lubrifierea” gâtului.

Dacă decideți să vizitați un medic, ce poate vedea medicul la examinare? Laringita afectează corzile vocale și laringele. Medicul începe cu un diagnostic vizual, folosind o oglindă specială pentru a vizualiza corzile vocale. El / Ea ar putea efectua, de asemenea, o laringoscopie pentru o examinare mai atentă.

Când să vizitați doctorul?

Pacienții pot face față laringitei acute odihnindu-și corzile vocale și consumând multe lichide. Ar trebui să vă adresați medicului dvs. dacă simptomele persistă mai mult de 3 zile.

Ar trebui să vă adresați imediat unui medic dacă:

• Aveți probleme cu respirația
• Tușiți cu sânge
• Febră persistentă
• Durere ce se agravează de câteva săptămâni.

Ar trebui să vă duceți copilul la un medic imediat dacă el / ea:

• Emite sunete de respirație zgomotoase și puternice la inhalare.
• Are exces de salivă
• Are probleme la înghițire.
• Are dificultăți de respirație.
• Are febră mare, care nu coboară.

Evoluția bolii

Laringita poate fi acută (pe termen scurt) sau cronică (pe termen lung). În majoritatea cazurilor, laringita este cauzată de infecții virale. Răgușeala permanentă poate indica uneori la o boală mai gravă.

Laringita acută

Laringita acută este o afecțiune temporară cauzată de suprautilizarea corzilor vocale. Poate fi cauzată și de o infecție a căilor respiratorii superioare sau de hipotermia gâtului. Cele mai frecvente cauze ale laringitei acute sunt:

• Infecții virale
• Tensionarea corzilor vocale prin vorbire sau strigare
•  Infecții bacteriene

Laringita cronică

Laringita cronică rezultă din expunerea pe termen lung la iritanți. De obicei, este mai severă și are efecte de durată mai lungă decât laringita acută.

Laringita cronică poate fi cauzată de:

• Expunerea frecventă la substanțe chimice dăunătoare sau alergeni
• Reflux gastroesofagian (o afecțiune în care acidul, care se găsește în mod normal în stomac, revine în esofag)
• Infecții frecvente ale sinusurilor
• Fumatul activ sau pasiv
• Folosirea excesivă a corzilor vocale (lectorii și oratorii sunt expuși riscului)
•  Infecții cu drojdie cauzate de utilizarea frecventă a inhalatoarelor pentru astm.

Modificările legate de vârstă ale formei corzilor vocale, procesele oncologice și paralizia corzilor vocale pot, de asemenea, provoca răgușeală persistentă și dureri în gât.

Cum se tratează laringita?

• Încercați să vorbiți cât mai puțin posibil.
• Beați  multe lichide.
• Acordați atenție umidității din cameră, deoarece încălzirea centrală și aerul condiționat fac aerul uscat.
• Puteți utiliza produse fără prescripție medicală, cum ar fi Septolete Total  pentru ameliorarea durerii și a simptomelor de iritație, uscăciune și arsură în gât.

Ce nu ar trebui să faceți:

• Nu vorbiți tare sau nu șoptiți, deoarece șoaptele vă pot tensiona corzile vocale; este mai bine de tăcut sau de vorbit cu o voce uniformă și calmă.
• Nu fumați.
• Nu intrați în camere pline de fum sau cu praf.
• Nu beați prea multă cafea și alcool.